image
image




Pomicultura generala

 
Organele pomilor fructiferi

Deoarece nu ne-am propus sa facem scoala pe aceasta pagina, ne vom referi aici doar la principalele si cele mai importante organe ale pomilor fructiferi (fara frunze, flori...).

Organele pomilor se împart în doua categorii:
- organe vegetative: radacina, tulpina, ramurile, mugurii si frunzele;
- organe de reproducere: florile, fructele, semintele.

Radacina
Sistemul radicular al pomilor altoiti este constituit de fapt din radacinile portaltoiului. Sistemul radicular este alcatuit din:
- radacini de schelet puternice, cu rol principal în fixarea pomului de sol, conducerea sevei si depozitarea substantelor de rezerva;
- radacini de semischelet sunt ramificatii de ordin superior, de dimensiuni mai mici, cu acelasi rol ca cele de schelet;
- radacini fibroase sau tranzitorii, inserate pe radacini de semischelet, sunt purtatoare de radacini absorbante;
- radacini absorbante, sunt cele mai tinere, au culoare alba, 1mm în grosime, 3,5 mm în lungime, se regenereaza permanent, fiind practic vârful de crestere si dezvoltare al sistemului radicular.


Tulpina este partea aeriana a pomului. Ea este formata din trunchi si coroana
Elementele componente ale tulpinii:
a- trunchiul b- axul, c-sageata; 1-ramuri de ordinul I; 2- ramuri de ordinul II; 3- ramuri de ordinul III; 4-ramuri de ordinul IV.
Trunchiul este portiunea de tulpina cuprinsa intre colet si prima ramura principala a coroanei. La baza trunchiului se afla coletul pomului, numit si punctul de legatura dintre radacina si tulpina. Daca la unii pomi coletul apare mai ingrosat, este o dovada ca intre cei doi parteneri exista o oarecare nepotrivire.

Coroana pomilor este partea de tulpina situata deasupra trunchiului. Aceasta este compusa din: axul coroanei, sageata (ramura anuala care prelungeste axul coroanei), ramuri multianuale care formeaza scheletul si semischeletul pomilor, ramuri anuale (vegetative si de rod) si muguri (vegetativi si de rod).
Ramurile de schelet (ramurile principale) sunt ramificatiile axului (de ordinul I), din care iau nastere ramurile de ordinul II; acestea, la randul lor, formeaza ramurile de ordinul III , IV...........
Ramurile de ordinul I se mai numesc si brate sau sarpante, iar cele de ordinul II - subsarpante. Pe aceste ramuri se formeaza ramurile de semischelet si de rod, creindu-se astfel o rezerva de muguri suplimentari. Ramurile de semischelet sunt ramuri multianuale (2-6 ani) care se formeaza la inceput pe ax, apoi pe ramurile principale ale coroanei.
Ramurile vegetative sunt mai groase (peste 15 mm) si mai lungi (peste 70 cm) decat ramurile roditoare.
Ramurile vegetative, in evolutia lor, ramifica si formeaza noi ramuri, ale caror vigoare si denumire sunt date de pozitia initiala a mugurilor.


Aceste ramuri sunt:
1- ramuri terminale sau de prelungire, care iau nastere din mugurii terminali (din varf);
2- ramuri laterale, formate din mugurii laterali;
3- ramuri concurente, formate din primii muguri laterali subterminali. Din mugurii de la baza ramurilor groase se formeaza ramurile lacome -5. Ramurile lacome cresc vertical, sunt viguroase si prezinta multe ramuri anticipate, adica ramuri fiice formate in acelasi an cu ramura mama -4.
Ramurile de rod sunt cresteri de un an, cu muguri dispusi solitar sau în grupuri , lungi de 2-35 cm si groase de 8-10 mm.

Mugurii sunt organe de crestere si rodire foarte bine diferentiati intre ei.


Mugurii vegetativi (de crestere) sunt mai mici in comparatie cu cei floriferi, au varful ascutit si baza largita si o structura primara, formata dintr-un con de crestere, primordii de frunze si muguri. Din ei se formeaza intotdeauna lastari sau rozete de frunze (1-aspect exteior/2-sectiune prin mugure).


Mugurii de rod sunt mai mari, mai bombati si cu vârful rotunjit. Structura interna este alcatuita din primordii. Mugurii de rod, la rândul lor pot fi floriferi si micsti (flori + frunze) - (1-aspect exteior/2-sectiune prin mugure).


Mugurii floriferi formeaza una sau mai multe flori in functie de specie.
Mugurii micsti evolueaza într-o rozeta de frunze si o inflorescenta (la mar si par), într-un lastar si o floare (la gutui si mosmon) sau într-un lastar cu mai multe inflorescente (la zmeur si mur).
Mugurii vegetativi, dupa pozitia lor pe ramura, sunt numiti: terminali, axilari, stipelari, doiminzi si adventivi.
Mugurii terminali (1) se afla în vârful ramurilor anuale si îndeplinesc functia de crestere sau de rodire (mar, par, gutui).
Mugurii axilari (2) se formeaza la axila frunzei si descresc ca marime de la vârf catre baza ramurii.
Mugurii dorminzi (3) sunt muguri axilari, in stare dorminda/nedezvoltati, aflati la insertia ramurilor, si constituie rezerva de muguri a pomilor.


Mugurii sunt pozitionati pe ramura in mod solitar la mar, par, cires (1), visin etc, sau în grupuri (2) de câte 2-3 la prun si piersic, si 3-8 la cais. În cadrul grupului, mugurele central este vegetativ, iar cei laterali, floriferi (a; b).

 
  • Inapoi

  •  






    image



    image