Producerea rasadurilor de tomate, ardei si vinete la culturile de camp.   Pentru culturile de vara-toamna in camp producerea rasadurilor se poate face in solarii neincalzite, bine aerisite. Ca si noutate introdusa in domeniu in ultimii ani, este producerea rasadurilor in palete alveolare, metoda foarte avantajoasa dpdv costuri, efort si itimp de lucru. In cazul utilizarii de palete alveolare semanatul se realizeaza cel mai devreme la inceputul lunii aprilie, pentru a nu obtine rasaduri alungite sau debile sii intre semant si plantat este indiicat sa nuu treaca mai mult de 25-30 zile. Producerea rasadurilor se recomanda sa se faca pe substrat organic de tip turba, sterilizat, usor de gasit la ora actuala pe piata avand in compozitia lui elemente nutritive in echilibru aproape perfect. O problema ce poate apare in cazul rasadurilor produse in palete alveolare, o reprezinta riscul cresterii exagerate a temperaturii din substrat. Pentru evitarea acestui fenomen, imediat dupa semanat se recomanda acoperirea paletelor alveolare cu un mulci textil microporos, sau perdea de acooperire pentruu intreaga suprafata de productie, care va feri plantele de insolatiile puternice si de condensul din timpul noptii. Mulciul/plasa se va ridica de pe rasaduri cand peste 85%din seminte au rasarit (cca 7-10 zile de la semanat). Pentru informatii complete legate de conditiile de temmperatura si adancimi de semanat consultati Informatii utile - seminte, semanat, rasaduri, cultura, ingrasaminte, irigatii, recoltare... Fertilizarea rasadurilor La fertilizarile suplimentare, este indicat ca acestea sa se efectueze odata cu distributia apei de udare folosind amendamente solubile. Sunt recomandate ingrasaminte de tip starter si cele cu continut mai ridicat in Potasiu Pentru informatii complete legate de fertilizarea plantelor si distante de semanat consultati Informatii utile - seminte, semanat, rasaduri, cultura, ingrasaminte, irigatii, recoltare... Protectia fitosanitara la rasadurile de legume Dupa natura bolilor avand ca tinta rasadurile, distingem doua tipuri de boli: boli de natura fiziologica (care sunt produse ca urmare a unor dereglari metabolice) si boli de natura patologica (boli provocate de actiunea unor agenti patogeni). BOLI FIZIOLOGICE Alungirea rasadurilor. Principalii factori care favorizeaza aceast fenomen sunt lumina insuficienta, temperatura in exces sau dezechiilibre intre lumina si umiditate in exces. Ca si masra preventiva se poate realiza, dirijarea corecta a factorilor de vegetatie si folosirea unor regulatori de crestere sau chiar a unor produse chimice pe baza de cupru. Rasucirea frunzelor si ofilirea plantelor. Cauza principala este dezechilibrul dintre cantitatea de apa pe care planta o pierde in procesul transpiratiei si cantitatea de apa pe care o poate absorbi. Ca raspuns la acest fenomen planta, prin rasucirea frunzelor isi reduce suprafata de transpiratie. Daca fenomenul se prelungeste poate aparea ofilirea si chiar moartea plantelor. Pentru prevenirea acestui fenomen trebuie sa se puna in aplicare folosirea unor retete de amestec al substratului echilibrate, care sa permita retinerea apei (adaugarea turbei in amestec sau folosirea pastilelor nutritive), dar si drenarea rapida a excesului din substrat. De regula, amestecul prea nisipos poate fi factorul principal care favorizeaza acest tip de manifestari. Se recomanda deasemenea o atentie sporita la factorii de mediu din microclimatul de productie. Inrosirea frunzelor si reducerea cresterii La unele plante, este un fenomen generat de efectul unor temperaturi reduse si al unei umiditati ridicate a substratului. Fenomenul de inrosire a frunzelor este semnalul clar ca sunt blocate procesele de absorbtie a apei si de asimilatie. Tot prin aceste "semnale" se pot semnala de catre plante si alte fenomene secundare cum ar fi: seceta fiziologica, carenta de fosfor, fapt pentru care plantele raman mici, nedezvoltate si vulnerabile la atacul diferitilor agenti patogeni. Principala masura de prevenire este asigurarea temperaturii in limitele de favorabilitate, fertilizari cu ingrasaminte starter (bogate in fosfor activ). Cloroza. Este un fenomen intalnit frecvent si se manifesta mai ales prin ingalbenirea varfurilor de crestere. In acest caz, avem o carenta indusa de fier datorata excesului de umiditate, sau a unei termperaturi prea scazute in sol. Alti factori favorizanti pot fi excesul de calciu, pH-ul alcalin sau un nivel scazut al potasiului . O masura eficienta de eliminare a unor astfel de situatii o constitue aplicarea unor tratamente foliare care maresc toleranta plantelor la un continut ridicat de saruri in substrat si la un pH ridicat. BOLILE PARAZITARE Virusul ofilirii patate (TSWV). Este o boala care afecteaza in special rasadurile produse in sere calde (tomate, ardeioase, salata, specii floricole etc.). Virusul se transmite prin intermediul tripsului californian (Frankliniella occidentalis). O problema suplimentara fiind si faptul ca manifestarile boli sunt vizibile abia dupa 40-50 de zile de la producera infectiei. Strategia de prevenire trebuie sa aiba in vedere acest daunator, a carui inmultire depinde de asigurarea unui minim termic (de supravietuire ), posibil de satisfacut mai ales in serele folosite tot timpul anului. Caderea plantelor. Simptomul poate fi usor confundat si cu atacul produs de alti agenti patogeni. Specific acestui agent patogen este faptul ca planta sufere o subtiere la nivelul coletului, pe o portiune redusa. Faza cea mai frecventa in care se manifesta o reprezinta primele 4-7 zile de dupa rasarire. Atacul se produce in vetre si are evolutie extrem de rapida. Fatorii favorizanti sunt temperatura ridicata (22-28 grade C), umiditatea in exces si o eventuala insuficienta a luminii. Prevenirea are ca principala masura dirijarea corecta a factorilor mentionati, la care putem adauga tratamentele aplicate prin apa de udare etc. Mana de sol. Este produsa de ciuperca Phythophtora parasitica. Simptomele atacului constau in putrezirea radacinii si a tulpinii. Atacul se manifesta, de regula, dupa repicare. Este favorizat de aceeasi factori, avand aceleasi recomandari si in ceea ce priveste masurile de prevenire si combatere. Putrezirea radacinilor si tulpinilor. Este o boala usor de confundat cu celelalte, efectul fiind tot o cadere a plantelor, dar care are drept cauza ciuperca Rhizoctonia solanii. Atacul se recunoaste prin faptul ca putrezirea se produce la varful radacinilor iar la nivelul tulpinii, dupa putrezirea scoartei exterioare, raman doar vasele conducatoare subtiate. Factorii favorizanti sunt conditiile prelungite de stres cum ar fi diferentele mari de temperatura, atat la nivelul solului cat si in atmosfera, au ca efect reducerea activitatii metabolice si implicit o scadere a capacitatii de aparare a plantelor. Masurile de prevenire au in vedere, si in acest caz, dirijarea corecta a factorilor de mediu. De asemenea,cresterea capacitatii de autoaparare a plantelor prin utilizarea tratamentelor cu bioregulatori de crestere. Pentru boli si daunatori consultati informatii despre cultura fiecarei specii Legumicultura speciala   Inapoi   Sursa: Material adaptat cu acordul Aggie-Horticulture.tamu.edu, Texas AgriLife Extension Service